interindividuale variație în relația dintre diferiți markeri de intensitate – O provocare pentru Targeted Formare prescrise (original PDF)
EGGER F , Meyer T, Hecksteden A
Plos One 11 (10): E0165010, 2016
Formare sunt frecvent prescrise ca sarcini relative bazate pe o singură valoare de referință (de exemplu, consumul maxim de oxigen). Cu toate acestea, stresul fizic indus de exerciții fizice este multifuncțional și o mare variabilitate interindividuală a fost demonstrată în markerii de intensitate în sarcini constante cu intensități relative standardizate. Aceasta pune la îndoială acuratețea intensităților relative în scopul stimulului de formare. Testul actual urmărește să investigheze variabilitatea interindividuală a raportului indicatorilor de stres utilizând curbele de performanță interpolate derivate din teste constante de încărcare cu diferite volanuri de lucru. Această abordare permite predicția altor indicatori pe baza referinței aleasă și compararea ulterioară a preciziei predictive între grupuri pe bază de grupuri și o regresie individualizată. 15 Cicliști competitivi au completat un test de pedalare incrementală urmat de 5 testul de încărcare constantă cu aceleași sarcini absolute decât în testul incremental. Cea mai mare dintre aceste volume de lucru care au recoltat starea stabilă a lactatului (BLAN) a fost repetată, permițând estimarea variabilității intraindivale. Din testele de încărcare constantă, traiectoriile ale BLA referitoare la valoarea de referință respectivă (de exemplu,% VO2Peak) au fost interpolate prin regresie polinomială. Variabilitatea dintre curbele de regresie ale persoanelor a fost analizată de modele mixte. Precizia predictivă a fost estimată ca sumă a diferenței dintre rădăcinile dintre valorile predictive și observate. Proporția variației totale a traiectoriei RA față de parametrul de referință respectiv a fost contabilizată pentru identitatea fiecărui subiect, terminând între 36 și 51%. O creștere semnificativă a preciziei predictive a fost observată, respectiv, pentru VO2PAK și HRMAX, ca parametri predictivi. Aceste rezultate susțin abordarea multivariată și individualizată pentru prescripția intensității atunci când obiectivul este de a provoca perturbări precise ale homeostaziei.