Universitatea Națională de Inginer
Universitatea Națională de Inginer
Universitatea Națională de Inginer Organizare a Inginerului Petro, Gaze naturale și Petrochumica
Raport de laborator
Laborator Tthum: gaz și lege Cerocuro: Fizicoquol 1Secin: Grupul de conștientizare: Martel VSQUEZ Sandro Emilio Pinto Herrera Piero Francisco Ramoz Borjas Rafael Alexanderdocente: Ing. Amador Eudocio Paulino Romero
gaze și lege zero
Obiective
Acest laborator are ca obiectiv principal consolidarea cunoștințelor noastre personale asupra proprietăților gazelor într-o manieră simplă și aplicabilă.
Efectuarea studiului experimental al diferitelor procese termodice, cum ar fi procesul izothic pentru un amestec de gaze de aer care suferă de schimbări de presiune și volum, menținând temperatura constantă și verifică legea lui Boyle.
Alt experiment care trebuie făcut este procesul iscoric sau, de asemenea, apelul ADO Isovolumric este un proces termodic în care volumul rămâne constant V = CTE. Aceasta implică faptul că procesul nu funcționează.
este de asemenea, de a vedea cum este descris starea unui gaz și, deoarece proprietățile sale depind de starea în care este.
realizat de procesul ISCORO, temperatura absolută zero.
Teric Frame
Boyle-Mariottela Legea Legea Boyle-Mariotte (sau Legea lui Boyle), formulată de Robert Boyle și Edme Mariotte este una dintre legile gazelor ideale care relează volumul și presiunea unei anumite cantități de gaze deținute la o temperatură constantă. Legea spune că volumul este invers proporțional cu presiunea:
unde este constantă dacă temperatura și masa gazului rămân constante. Când crește presiunea, volumul scade, în timp ce presiunea scade volumul crește. Relația trebuie să fie îndeplinită:
Această lege este o simplificare a legii de gaze ideale sau perfecte special pentru procesele izoterme de o anumită masă de gaz constantă de Charles și Legea Gay-Lussacla a lui Charles și Gay -lussac , sau pur și simplu legea Charles, este una dintre legile gazelor ideale. Releele cu volumul și temperatura unei anumite cantități de gaz ideal, menținute la o presiune constantă, printr-o lege constantă cu proporționalitate directă, este una dintre cele mai importante legi despre comportamentul gazelor și a fost utilizat în multe aplicații diferite, de la Pentru baloane cu aer cald chiar și în acvariu. Este exprimată de Frmula:
În plus, poate fi exprimată ca:
Materiale
Materiale și rezultate
Procesul izotrmic : Date de laborator: PATM: 760mhgdenship acetonă (acetonă): 790 kg / m3pressing Steam de acetonă la 20 ° C (PVACETONA20C): 185mhggravitate (G): 9.81m / s2far Găsiți imprimarea la fiecare înălțime H Folosim următoarea relație: PGAS = PATM + (Acetonă). (G) (H) (750×10-5) -pacetona20Cotonces Presiunea la o înălțime h poate fi: pentru H = 15cmpgas = 760 mmHg + (790). (9,8) (0,15) (750×10-5) mmHG – 185MMHGPGA = 760 mmHg + 8,7mmHG-185 mmHgpgas = 583,7mhgpara h = 30cmpgas = 760 mmHg + (790). (9.8). (0,30) (750×10-5) mmHg – 185mHGPGA = 760 mmHg + 17,42mhg-185 mmHGPGA = 592.42mmhg
pentru h = 45cmpags = 760 mmHg + (790). (9.8). (0,45) (750×10-5) mmHg – 185mHGPGA = 760 mmHg + 26,12mmhg-185 mmHgpgas = 601,12mhg
pentru h = -15cmpagas = 760 mmHg + (790). (9,8). (- 0,15) (750×10-5) mmHg – 185mHGPGA = 760 mmHg-8.70mmHG-185mhgpgas = 566.3mmhg
pentru h = -30cmpgas = 760 mmHg + (790). (9.8). (- 0,30) (75 0x10-5) mmHG – 185MMHGPGA = 760 mmHg-17,41mmhg-185 mmHgpgas = 557,59mhg
pentru h = -45cmpags = 760 mmHg + (790). (9,8) (- 0,45) (750×10- 5) MMHG – 185MMHGPPA = 760 mmHg-26,12mmHG-185 mmHgpgas = 548,88mhg
Tabel de volum de gaz pentru fiecare volum de presiune al gazului A pentru H = 0: 15,4 mlasture de ampullapresul de gaz la volum volumul Gaz la
15583,70mmhg-0.315.1ml
30592.42mhg-0.614.8ml
45601.12mmhg-0.914.5ml
-15566.30 mmHg0.215.6ml
-30557.59mhg0.515.9ml
Procentajul abaterii procentuale Procedde se calculează ca : Abatere procentuală (%) = în cazul în care media == 8814.957pxvdesviere
GRAFIC VS V:
Procesul izocric: Date experimentale: PATM: 760mhgtext: 26Cvolumen inițial: 15.4 Rezultate: Temperatura în ctemperatură în volum kvariacin (v)
363090,4 ml
463190,5ml
663390,5ml
performanță d E Clicks: Consider ca o presiune inițială = 760mhg
Urmărire pe care o calculam:
VA: Volumul inițial al gazului A.VB: Volumul inițial al gazului B (Volum Erlenmeyer) .Vta și VTB: Volumul de gaze A și B la T.VTB = VB + Vtava: Schimbarea volumului a.
Dend: P0t = PBT P26CV = 760mHG 25.231MMHG = 734.769mhg
gaze tcvobservative APT = P0t (V0 Gas A) / Vobservator de gaz la
2615.4mlpt = 734.769x (15.4ML) /15,4 ml = 734,769mhg
3615mlpt = 734,769x (15,4 ml) / 15 ml = 754,36mhg
4614.6mlpt = 734.769x (15.4ml) /14.6ml = 775.030 mmHg
5614.1Mlpt = 734.769x (15.4 ml) /14.1ml = 802.5136mhg
6613.6mlpt = 734.769x (15.4ml) /13.6ml = 832.017mhg
TCPTAPTCV (PRESIN DE VAPOR DE AGUA A TC) PBT = PTA + PTCV
26731760mmhg
36754.36mhg44.613798.973mmhg
46775.030mmhg75. 749850.779MMHG
66832.017mmhg196.391028.407mmhg
66832.017mmhg196.391028.407mmhg
Ahora SE Realizara El Cuadro Donde Veremos La Presin del Gas B HMedo Siendo El Volume Contante : VB = volum del Baln = 315 mltcpbt
PBTV = PBT (VB + VA) / VB
26760mhg0.0ml760mhg
56927.523mmmhg
661028.407mmhg0.5ml1030.039mmhg
Ahora Graficamos Patvs TVA
Ahora Graficamos PBTVS vbt
del grafo, vemos que tb (c) varia aproximadamente linealmente con pbt , o travs de la recad que tiene porne Ecuacin: y = 6.750975 x + 584.47465que al compararlo con La Expresin: P = – Pot + Potenemos Que: PO = 573,2mmHG-PO = 6.750975 = -6.750975 / 573.2 = – 0.011AHORA, HALLAREMOS EL VALOR DEL CERO ABSOLUTO (-273.15c) con La inversa de: Cero Absoluto en C Es = -84.906
A la Temperatura de laboratorio en La Que SE REALIZ El Experimento, El Aires Gas Gas HMedo, Ya Que Consa de dos FASE, VAPOR Y Gas Seco. El Erlenmeyer Empleado en El Procezo Debe Esar Completamente Seco Para Poder Iniciar EL Procedimiento Coresplient. AL MOMENTAR DE CALENTAR ELLENMEYER DEBEMOS Procurar Tomar Los Datos de la Temperatura Antes de Que El Agua En El Vaso Precipitado LELAD A Su Punto de Ebullicin. Superfie, La Presina del Agua se incrementa en el Punto B Por Lo Tantola Presin Del Gas A Tambin, Por Ello El VolpaN del Gas Un disinuye. AL LUMINURI LA ALTURA DE LA ANUPOLLA DE NIVEL, LA SUPUNCICIE, LA PREȘEN DE AGUA SE LO TANTO LA PUNTO DEL GAS TANTO LA PRESIN DEL A TABBIN, POR ELLO EL VOLUMN DEL GAS AUMENA.
Concluzii
el gaze que que izotrmico cumProximadamente la Ley de Boyle, ya que con l l l l l l l l l l lilor de praf de demostramos que r producto de pxv esproximadamente constante.
se puede Conclud Tambin, Que El Volumeen de UNA Cantidad Determinare de gaz (gaz A) Disminuye Cuando La Presin AUMENTA.
AL Analizar La Grffa TB vs. PBT, Observamos El Comportamiento Es Aproximadamente Lineal, Experndo UNA Relicin Direc ESTA CUAL CONCUMOUS Que A Volenen Constante (volumen del Baln) Nuestro Gas en Anlisis Teldde A Cumplir La Ley de Gay Lussac, Donde Apreciamos ONU Procerso ISCORO. con la teora de los diferentes procesos estudiados como el este Otrmico E Iscoro Pero Con un Margen de eroare.
sobre los errores cometidos en Las Medicione SE Debe Tener en Cuenta Que Ningn Instrumento ES EXECTO POR LO TANTO TODO TIENE ONU EROARE, SE Debera Haberutilizado Instrumente MS Precisos Pero Por El Tiempo Brindado No Nos Fue Posibile Hacerlo Al Igual Que La Presin de Vapor Diverge ONU POCO PODRAMOS DECIR QUAL VEZ ESTUVO ONU POCO HMedo El Matei
Recomendions
Tener Puesto Siempre Los Elementos De protectic Personal de laboratorio, En Esta Prctica Eran Necesarios: El Mandil Blanco Y Los Guantes. EVITAR El Escape Del Gas A. VIGIEND VIENDO SI HAY VARIACIN DE VIDERIN ANTES DEL INIOIO DEL Experimentele No Olvid de Medir El VolpaN del Gas A al INICIO ELDIR El Voldain Del Erlenmeyer. COLOCAR EL TAPN Y MARCAR EN ERLENMEYER, La Plenmeyer, LuEgo Llenarlo Con Agua Hasta Aquella Marca Y POR ULTIMO ECHAR EL AGUA RO UNA Probeta. Evitar Que El Erlenmeyer este HMedo, POR Ello, El Volume Con Aire EN este, Debe Ser Medido Debus de capădo El Experimento. Para Realizar Las Ecuaciones, etc. Las Presifises Debenes Esar en Baza SECA, ES DEBIR, Que A Las Președinții de gaz HMDO (Aire) SE Le Debe Restar La Presin de Vapor (A La Temperatura en queE SE ENCUENTRE EL SISTEMA EN ESE Momento).
Bibliografia
fundamentare de fisicoquica, Tercera Edicin, Samuel H. Maaron, Carl F. Prutton, PGS. 15-45
FisicoquMica, Segunda Edicin, Gilbert W. Castellan, PGS. 53-59.
Principios de Qumica: Los Caminos del Descubrimiento, Primera Edicin, Peter Atkins, Loretta Jones, Pg. 131.
Primer Laboratorio de Fsico-Qumica