Unitatea 5 – Analiza intraorganizațională

Unitatea 5: Analiza intraorganizațională

Perspectiva dinamică pe care o contemplă Procese (pentru BS sau SS.) Și relații (interne și cu mediul lor)

clasificare

  1. funcții: a. General: Inerente celui mai global unitate organizațională ca cadru de referință. b. SPECIFIC: Dezvoltat de unități minore LAS care efectuează manageri și angajați.
  2. Relație: a. Intern: Acestea sunt orientate spre îndeplinirea obiectivelor intraniste. Ex.: Formare, promovare b. Externe: sunt orientate spre îndeplinirea obiectivelor suplimentare. Ex.: Studiu de piață.
  3. Funcții: a. Înseamnă: Odată ce operațiile secvențiale sunt îndeplinite într-o unitate organizațională, o altă funcție este generată
    Son funciones específicas.

    b. Se termină: concepute pentru a satisface un anumit obiectiv. După terminare, ei nu implică alte funcții SON

  4. funcții: a. Operațiuni: funcții centrale, orientate spre îndeplinirea obiectivelor – sfârșitul organizației. De exemplu un
    establecimiento vitivinícola, las de cultivo, molienda, etc.

    b. Auxiliare: funcții de sprijin  se raportează direct cu operațiunile. De exemplu: analize medicale și clinice

    en un hospital

    c. Administrative: funcții interne „desktop”. Acestea susțin operațiunile și auxiliari. Poate fi considerat

    como una sub-función de las auxiliares. Ej.: cobranzas, bancarias, seguros
  5. în funcție de activitatea: a. Planificare: Determinarea Obiective și cursuri de acțiune sau mijloace mai potrivite pentru respectarea
    i. Elementos 1. Políticas: Formas establecidas que determinan la conducta a seguir por parte de una organización. Definiciones generales que incluyen los principios básicos, sobre los cuales se sustentará la acción de gobierno 2. Metas: Cuantificación de objetivos o resultados deseados. 3. Pronósticos: Son indicios que varían en su precisión, según las actividades. Resultado de formas de conjeturar. Incluyen metas y otros objetivos 4. Planes, programas y proyectos: Son formulaciones concretas, elaboradas con un alto nivel de precisión respecto de objetivos y cursos de acción a seguir. El plan puede ser dividido en programas y éstos en proyectos. 5. Procedimientos y normas reglamentarias: El procedimiento es la manera de hacer algo, y administrativamente ello se encuentra establecido mediante normas reglamentarias. Norma reglamentaria no sólo hace referencia a procedimiento, sino a cualquier otra disposición normativa. 6. Tácticas: Esquema específico que implica la definición del empleo de ciertos recursos de la organización, en pos de la estrategia general. 7. Estrategias: Actividad racional que implica poder identificar las oportunidades y amenazas del ambiente donde oferta la empresa, así como evaluar las limitaciones y fortalezas.

    b. Organizare: Se compune din determinarea activităților sau acțiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor

    fijados. Incluye el diseño de la estructura de las organizaciones y las funciones propias.

    c. Coordonare: Integrare coerentă și armonioasă a tuturor activităților atribuite oamenilor și structurilor.

    Capacidad de conciliar todos los elementos de la organización, con relación a situaciones que se dan en untiempo determinado y conforme a los objetivos fijados.

d. Adresa: Funcția de conduită la Asigurați-vă că obiectivele stabilite sunt atinse în mod specific. Acesta rezultă din capacitatea de autoritate și control conferită anumitor persoane. Control: Aceste activități menite să verifice respectarea obiectivelor preconizate. Generează acțiuni corective.

H2> Sistem funcțional

 Ele sunt rezultatul combinației diverselor activități. Domenii specifice care își asumă diferite denominațiuni și care răspund diferitelor activități care efectuează. • Există în orice organizație și sunt mai necesare, deoarece complexitatea sa crește

sistemul guvernamental sau sistemul de decizie

 Recunoaștere care adoptă deciziile și modul în care aceasta este / n. • Implicarea relațiilor de putere sau relații politice GERE Organizația ierarhică sau de autoritate. • Nivelurile de decizie sau instituționale Direction și supravegherea  Agenitor și supraveghere  este destinat lui Materializarea obiectivelor determinate sau operaționale Operational

Sistem guvernamental în SA

 Adunarea partenerilor sau a acționarilor: sau organul suprem al societății care pot fi de acord și să ratifice toate actele și operațiunile din acest lucru și Rezoluțiile sale vor fi îndeplinite de persoana care însuși designe. o Întâlnirea acționarilor, convocată conform legii și a statutului, care încearcă să manifeste voința socială. – Directorul sau consiliul de administrație: o Management sau organism de administrare, aleasă de Adunare, constituită în conformitate cu compoziția acționarilor. Sau compuse din unul sau mai mulți directori, așa cum este indicat de statut, de a administra societatea sau mandatele pot fi revocate de Adunarea Acționarilor sau renunțarea la directori este supusă acceptării adunării. Sau este responsabil pentru conducerea afacerii societății, cu câteva excepții care necesită aprobarea Adunării. sau directorii vor rezolva solid spre societate, acționari și terți pentru daunele care rezultă atunci când se aplică abuzul de facultăți, încălcări ale legii sau statutelor, performanța slabă a funcțiilor și conflictelor de interese. Uniunea: sau corpul permanent al societății, a jucat de către unul sau mai mulți sindici aleși de acționarii din Adunare, cu competențe legale indefaxabile pentru controlul administrației societății. o Nu este deja esențială deoarece, în cazul în care societatea organizează un consiliu de supraveghere, Uniunea poate fi înlocuită cu un audit anual.

Sistem de management operațional

Rețeaua de operare care include diferitele tipuri de roluri profesionale, infrastructura tehnologică și sistemul de procesare. De asemenea, cunoscut sub numele de sisteme de producție sau de service

:

 achiziții și consumabile: achiziționarea de materii prime, echipamente, licențe, tehnologii și altele asemenea.Constituită din operațiuni de linie, cum ar fi cele ale identificării produselor care trebuie achiziționate, explorarea pieței de merchanding, formularea cererilor de citare, premii, recepție, control (verificare), depozitare – producție: integrată de toate activitățile destinate transformării sau conversiei intrările într-un produs. Tipul organizației este definit în funcție de natura produsului și de tehnologia utilizată pentru fabricarea sau furnizarea acesteia, dacă este un serviciu. Poate implica departamentul.

Fiecare unitate de lucru care este generată are o anumită independență față de cele anterioare și ulterioare, dar trebuie să mențină, de asemenea, o relație și o coordonare cât mai exactă.

Accentul analizei rețelelor: rețele deterministe: CPM = metoda de cale critică. – Rețele probabiliste: PERT = Dezvoltarea tehnicii și revizuirea programelor.

 Avantaje: o Avantaje economice sunt obținute, derivate din însăși natura echipamentelor sau tehnologiei. Sau să folosească împreună abilitățile umane împreună cu tehnologia specializată. • Dezavantaje: o Coordonarea diferitelor departamente este complexă. sau nu este predispus la modificări  nu este flexibilă

pe unitate de afaceri

departamentele sau unitățile de producție, de bunuri sau furnizarea de servicii, dobândesc un anumit grad de independență; Făcându-le să acționeze ca organizații independente în chestiuni economice și adoptarea unor strategii adecvate pentru eligibilitatea unei mai mari performanțe posibile (o eficiență mai mare).

Nu există o sublisare juridică.

directori cu un grad înalt de responsabilitate și independență.

Pericole: scăderea lipsei de control, informare și coordonare globală, esențială pentru formularea strategiei de afaceri  poate provoca costuri de operare mai mari.

în unele Cazuri, poate fi considerată ca fiind „pentru proiecte” EJ: în cadrul aceleiași organizații, au următoarea afacere: proiectarea și construcția de clădiri, bărci, aeronave, diguri, poduri, fabrici.

De exemplu: Yamaha, Casio, Phillips, LG, Unilever

Combinație matricială

a departamentului funcțional și divizional (după produs) în aceeași structură organizațională.

structură mixtă, utilizată atunci când organizația dorește să obțină beneficii divizionale și să mențină specialitatea tehnică a unităților funcționale

Matricea are două rânduri de autoritate, fiecare unitate este raportată la doi superiori, iar fiecare persoană are doi șefi: una pentru a participa la teoreca funcțională (finanțe, vânzări, producție etc.) și altul pentru a aborda orientarea divizională (spre produsul Ostervice, Clientul, locația geografică, procesul sau proiectul specific care se dezvoltă) Maximizarea avantajelor și minimizarea dezavantajelor:  Funcționalitate: Privilegia Specializare, dar nu subliniază afacerea.  După produs: subliniază afacerea produsului, fără a lăsa specializarea funcțiilor.  Matrix: Vă permite să creați o organizație integrată și nu pur și simplu secțiuni izolate. o Inovație și schimbare: permite organizației să utilizeze pe deplin oamenii și abilitățile pe care le au, menținând în același timp specialitatea tehnică în funcții critice. o coordonare intensă: are informații solide, care consolidează comunicarea între administratori și oferă oamenilor posibilitatea de a lucra cu alte abilități și specialități diferite, menținându-și propriile abilități tehnice sau cooperare: este nevoie de manageri capabili să coopereze între ei și să-ți moderați puterea peste subordonați. Managerii încetează să fie capete absolute, să împărtășească autoritatea cu alți manageri.

sau specializare cu coordonare: Este indicat în special atunci când organizația elaborează mai multe produse sau oferă mai multe servite, deoarece permite ca managerul de produse să fie Depășiți, a cărei responsabilitate este profiturile, managerii funcționali, care administrează resursele companiei în departamentele lor. Dezavantaje: sau confuzie: structura matricei este controversată datorită dualității comenzii. Când raportați la două capete, oamenii pot fi confundați prin respectarea diferitelor decizii. Coordonarea laterală îmbunătățește inperjustia coordonării verticale. Nu toate organizațiile sau persoanele se adaptează la structura matricei sau conflictul și tensiunea: fiecare persoană are mai mult de un sef, ceea ce înseamnă a primi cerințe și ordine conflictuale în același timp. Acest lucru poate duce la stres personal și la reducerea calității muncii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *