Prolog impactul, a reformelor economice întreprinse de țările din America Latina Și Caraibe în ultimele două decenii se află în centrul dezbaterii privind politicile economice ale regiunii, în timp ce am intrat într-un nou deceniu. Deschiderea comerțului, liberalizarea financiară și privatizarea au schimbat radical regulile jocului conform căruia se operează companiile și lucrătorii. Modificări ale politicilor macroeconomice, care au însoțit sau au precedat reformele, au consolidat unele obiective ale acestora, în special creșterea exporturilor, dar uneori au avut efecte în direcția opusă. Noi structuri de piață și modificări ale performanței microeconomice au fost rezultatul acestei combinații de factori. Evaluarea efectelor reformelor în creșterea economică, ocuparea forței de muncă și distribuția veniturilor depășește cu mult interesele economiștilor academici. Guvernele, partidele politice și actorii sociali solicită mai multe evaluări aprofundate ale rezultatelor, pentru a formula sau propune politici care completează reformele sau pentru a corecta efectele nedorite. Comisia economică pentru America Latină și Caraibe (ECLAC) participă activ la acest proces. Această carte reprezintă efortul cel mai important și cel mai important întreprins de ECLAC pentru a studia impactul reformelor. Deși în ultimii ani am publicat mai multe lucrări în care se adresează această problemă, domeniul său de aplicare a fost mult mai limitat, deoarece sa axat pe variabile macroeconomice specifice, cum ar fi creșterea sau ocuparea forței de muncă sau în sectoarele productive specifice. Această nouă inițiativă constituie o încercare importantă de integrare a metodelor și cunoștințelor analitice care a fost dezvoltată în diviziuni, locuri subregionale și birouri ECLAC din diferite țări. Evaluarea impactului reformelor a fost o sarcină dificilă. Datele sunt deficitare, în special în ceea ce privește economiile mici. Chiar și în cazul economiilor mai mari, există informații rar dezagregate. A fost necesar să se efectueze un proiect de cercetare de trei ani pentru a produce și a analiza date noi cu privire la nouă țări din America Latină și din Caraibe. Proiectul a studiat toate țările mari și majoritatea țărilor medii din regiune și, de asemenea, au inclus țări mici din toate subregiunile (America Centrală, Caraibe și America de Sud). Considerăm că analiza rezultată va aduce contribuții importante la dezbaterea politicilor. Autorii demonstrează că reformele au avut un efect surprinzător de mic asupra creșterii, ocupării forței de muncă și echității la nivel agregat. Deși există semne clare de recuperare cu privire la anii 1980, schimbările în politicile economice nu au stimulat performanța în modul în care au prezis apărătorii lor. În timp ce majoritatea țărilor au reușit să reducă ratele inflației, reformele pot avea probleme în alte domenii, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. La nivelul țărilor, a fost găsită o eterogenitate considerabilă. Un grup de țări cu condiții inițiale deosebit de dificile au devenit reformatori soluționați, în timp ce alții cu o istorie mai bună au fost mai precaut în ceea ce privește întreprinderea schimbări profunde. Faptul că, în medie, în primul grup, produsul brut intern a înregistrat o creștere mai rapidă în anii 1990, se datorează în mare măsură unui proces de actualizare (prindere), odată de dezechilibrele macroeconomice. Spre deosebire de cele mai multe dintre studiile disponibile, pe care le-am revizuit aici nu s-au oprit la nivelul agregat sau în cea a țărilor. De fapt, una dintre cele mai importante contribuții ale cărții este analiza sectorială și microeconomică, nivelurile în care reformele au avut impacturi cele mai considerabile. Liberalizarea și privatizarea comercială au fost decisivi în promovarea restructurării piețelor, care au fost traduse în intrarea noilor actori și a unor noi investiții, în special de origine străină. O competiție mai puternică pentru importurile și noii actori pe piața internă a dat naștere la modernizarea generalizată, în special în sectoarele care au experimentat o schimbare tehnologică rapidă, cum ar fi telecomunicațiile.În alte activități, cum ar fi agricultura sau producția, reformele au promovat specializarea și, prin urmare, a sporit eficiența, dar, de asemenea, a favorizat o mai mare eterogenitate sau chiar o polarizare între producătorii moderni și producătorii tradiționali. Companiile mari, în special filialele corporațiilor transnaționale, au fost la cap în ceea ce privește investițiile și încorporarea noilor tehnologii. Companiile mici au avut o performanță foarte eterogenă, dar au continuat să producă în principal pentru piețele interne. În consecință, au avut performanțe mai bune atunci când condițiile macroeconomice au fost favorabile. Economia internațională a îndeplinit un rol important, dar contradictoriu în procesul de reforme. Accesul reînnoit la piețele financiare internaționale a permis țărilor din regiune să iasă la restricția cursului de schimb pe care s-au confruntat în anii 1980. În același timp, noile fluxuri s-au dovedit extrem de instabile și au provocat daune apreciabile atunci când au schimbat direcția în Bienonia 1994-1995 și 1998-1999. Economiile din America Latină și Caraibe sunt încă vulnerabile la tendințele fluxurilor financiare, deoarece exporturile nu au crescut la fel de rapid ca importuri, ceea ce au determinat un deficit comercial în creștere care trebuie finanțat. În carte se concluzionează că reformele au avut efecte favorabile asupra mai multor aspecte, dar nu au fost suficiente pentru a promova o creștere economică dinamică și stabilă în regiune. Șomajul și problemele de inegalitate nu vor fi revolvete decât dacă reformele sunt completate cu politici care vizează încurajarea competitivității, creării de locuri de muncă și o distribuție mai bună a veniturilor. Capitolul final al cărții prezintă un set de propuneri de politici care sunt bine integrate în eforturile pe care CERPAL le realizează în prezent în vederea dezvoltării unei strategii politice puternice privind creșterea, echitatea și cetățenia. ECLAC nu ar fi putut dezvolta un proiect de această amploare fără cooperarea unei mari o rețea de cercetători în fiecare dintre cele nouă țări, care a realizat activități de cercetare pe teren, producția de noi date și analize țărilor. Crearea acestei rețele este un alt derivat pozitiv al proiectului din care se naște această carte. Coordonarea unui număr mare de consultanți a fost realizată prin organizarea proiectului pe două nivele. Sub conducerea generală a directorului de proiect, Atalings Dr. Barbara, patru coordonatori de module și nouă țări coordonatori au supravegheat activitatea consultanților și a întreprins o parte importantă a analizei incluse în această carte. Alte alte cărți, care includ analiza și rezultatele care au provenit din modulele de investiții, progresul tehnologic, ocuparea forței de muncă și distribuția veniturilor, vor fi publicate în limba spaniolă și engleză în lunile următoare. În plus, cărțile vor fi publicate în cele nouă țări pentru a prezenta analiza fiecăruia dintre procesele naționale de reformă. Documentele de lucru, care au contribuit o mare parte a materiei prime pentru proiect pot fi consultate pe site-ul ECLAC (www.cepal.cl). Finanțarea externă a venit de la diverși donatori internaționali. În primul rând, dorim să recunoaștem rolul fundamental jucat de Ministerul Cooperării pentru Dezvoltarea Olandei, care a făcut contribuția de bază a proiectului. Centrul Internațional de Cercetare a Dezvoltării din Canada (IDRC) a oferit, de asemenea, o parte considerabilă a finanțării care ne-a permis să extindem domeniul de aplicare al proiectului într-un mod important. Aceste două surse de finanțare au fost completate cu fonduri de la Fundația Ford și de Agenția Suedeză Internațională de Dezvoltare (ASDI). Apreciem profund toți donatorii, fără a cărui sprijin nu ar fi putut fi întreprins proiectul. José Antonio Ocampo, secretar executiv, Comisia economică pentru America Latină și Caraibe, august 2000.