Anatomie intern─â

Pentru studiul anatomiei interne a inimii pe care le analiz─âm fiecare dintre cavit─â╚Ťile inimii:

Atrion drept

Prima cavitate pe care o vom analiza este atriul drept. Aceast─â cavitate este prima la care sose╚Öte s├óngele carboxigenizat de circula╚Ťie general─â. Vom analiza diferitele reliefuri care arat─â ├«n anatomia sa intern─â:

– ├Än partea superioar─â observ─âm gura gurii venei cava superioare.

– ├«n partea inferioar─â Se observ─â gaura gurii venei cava inferioare. ├Än aceast─â gaur─â vedem o supap─â mic─â sub forma unui semiluna, este supapa de vena cava inferioar─â sau supapa eustachian─â.

– pu╚Ťin ├«n interiorul gaura Cava Cava, l├óng─â interrauriculare Septum, gaura gurii este v─âzut─â (marele ven─â responsabil─â de colectarea s├óngelui venos de pe pere╚Ťii cardiace), aceast─â gaur─â prezint─â, de asemenea, o supap─â mic─â, supapa sinusc─â coronarian─â sau supapa Thebesium.

– ├Än peretele exterior, suprafa╚Ťa atrial─â are numeroase rugozitate constituit─â de mu╚Öchii pectinei.

– ├«n partea anteroexten─â a atriumului drept exist─â o mic─â ad├óncitur─â care prelunge╚Öte atriul spre partea frontal─â ╚Öi spre exterior, este trapa dreapt─â a urechii, care face parte din mai multe coloane carnoase.

Gaura atrioventricular─â dreapt─â este anterior, cu supapa tricuspid─â (aceast─â supap─â va fi analizat─â mai jos).

– peretele interior al atriumului drept este format din septul interrauricular, este destul de sub╚Ťire ╚Öi poate fi v─âzut ├«n ea o mic─â depresie numit─â oval fossa prin forma sa, ar corespunde comunic─ârii existente ├«n f─âtul dintre Atriumul drept ╚Öi st├ónga de a╚Öa-numitul premerg─âtor oval, ├«n adul╚Ťi Aceast─â comunicare este ├«nchis─â, dar uneori pute╚Ťi scoate u╚Öor fundul groapei fiind capabil s─â treac─â o sond─â de la atriul drept spre st├ónga, acest lucru Se ╚Ötie ca un rezervor oval permeabil la sonda.

iv id = „5f9967fa7f”

Vedere lateral─â a dreptului atrium.
Imagine a Netter.
Atrium stânga

este mai mult sau mai pu╚Ťin rotunjit, cele mai importante accidente Acestea sunt:

– ├Än partea anteroextin─â exist─â un mic diverticulum, este orplainul st├óng ╚Öi are caracteristici similare spre dreapta. – Anterior, gaura atrioventricular─â st├óng─â cu supapa mitral─â sau bicupide poate fi observat─â.

– peretele interior este format din septul interrauricular, se poate vedea o zon─â foarte fin─â care corespunde garniturii ovale v─âzute . Din partea st├óng─â, aceast─â zon─â este, de asemenea, cunoscut─â sub numele de Hoz de septum.

– peretele din spate al atriului st├óng este neted ╚Öi se poate vedea gura celor patru vene pulmonare, dou─â drepturi ╚Öi Dou─â st├ónga.

Vedere laterală a atriului stâng.
Imagine a Netter.

St├ónga, deoarece trebuie s─â efectueze mai pu╚Ťin─â for╚Ť─â ╚Öi s─â salveze mai pu╚Ťin─â rezisten╚Ť─â (trimite s├óngele la pl─âm├óni care sunt foarte aproape, pe p─âr╚Ťile laterale ale inimii).

├«n partea superioar─â a ventriculului drept exist─â Dou─â g─âuri, una plasat─â mai dornic─â, prime╚Öte s├ónge din atriul drept, este gaura atrioventricular─â dreapt─â unde se afl─â supapa tricuspid─â. Cealalt─â gaur─â este situat─â mai venranly ├«nainte ╚Öi pu╚Ťin ├«n partea st├óng─â a gaurei atrioventriculare, este gaura arterei pulmonare, d─â na╚Ötere la s├óngele ventriculului drept ╚Öi se g─âse╚Öte supapa pulmonar─â.

P > ├Än interiorul ventriculului drept, dou─â por╚Ťiuni sunt diferen╚Ťiate prin apari╚Ťia celor 7 pere╚Ťi:

  • camer─â venoas─â: este situat─â ├«n partea de jos a ventriculului drept, sub supapa tricuspid─â prezint─â numeroase dur numite coloane carnoase. Exist─â o coloan─â carnic─â destul de dezvoltat─â ╚Öi c─â este important s─â se ╚Ötie, este remorca septomarginal─â sau lampa aciform─â, tinde de septul interventricular la baza mu╚Öchiului papilar anterior. Trabecula septomarginal─â este important─â deoarece con╚Ťine ramura dreapt─â a Lasiculus al lui, care apar╚Ťine sistemului de conducere a inimii ╚Öi vom analiza mai t├órziu.
  • infundibulo, conul arterial sau camera arterial─â: este situat─â pe partea superioar─â a ventriculului drept, deasupra camerei venoase ╚Öi inferior la orificiul arterei pulmonare, pere╚Ťii infundibuloului sunt practic netede ╚Öi ├«mpreun─â formeaz─â un fel de p├ólnie, bazat─â pe cavitatea ╚Öi v├órful ventriculului ├«n supapa pulmonar─â.

ventriculul stâng

pere╚Ťii dvs. sunt mai groase dec├ót cele ale ventriculului drept deja care trebuie s─â ac╚Ťioneze deja pe un circuit de presiune mai mare (circula╚Ťie mai mare sau sistemic─â). Are o form─â mai mare sau mai pu╚Ťin conic─â, cu o baz─â mai mare ╚Öi un v├órf care corespunde v├órfului cardiac.

├Änalt─â s├óngele vine de la atriul st├óng prin gaura atrioventricular─â st├óng─â, ├«n care supapa mitral─â se afl─â. ├Än partea din fa╚Ť─â ╚Öi ├«n interiorul g─âurii atroventriculare din st├ónga, gaura aortice care d─â priza de s├ónge este localizat─â ╚Öi este prev─âzut─â cu o supap─â (aortic).

├Än interiorul ventriculului st├óng, dou─â por╚Ťiuni sunt diferen╚Ťiate de c─âtre Aspectul pere╚Ťilor s─âi:

  • Camera venoas─â: Este situat─â sub supapa mitral─â, are numeroase rugozitate numite coloane carnoase de caracteristici similare cu cele ale ventriculului drept.
  • Por╚Ťiunea ventriculului st├óng care r─âm├óne sub orificiul aortic se nume╚Öte sala aortic─â sau camera arterial─â, iar pere╚Ťii ei sunt neted─â.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *